joi, 9 noiembrie 2017

Visul lui Gabriel



Gabriel povesteste: Am visat ca partenerul meu de “afaceri”, (parca eram pirati), fugise cu partea mea de prada.
Eram venit in vizita la cineva. Acolo il gasesc pe cel ce ma inselase. Toti cei prezenti se asteptau sa-l pedepsesc. Eram indreptatit sa fac asta. Ma duc la el. Era lungit in pat si acoperit cu un pled. Ii spun sa se ridice de acolo. Ezita. Ii cer sa se ridice ca un barbat. Se ridica in capul oaselor, rezemat de perete, dar tot in pat. Vad o manusa de-a gazdei, o iau si ma indrept catre el. Toti incremenisera. Se asteptau sa-l pedepsesc pe loc, sau sa-l provoc la lupta. Ridic manusa il lovesc usor cu ea pe piept si-i spun cu voce tare si ferma:
 “- TE PROVOC ... SA-MI FII PRIETEN!”
Stupoare, uimire... Toti erau KO.
Dar, mai mult de atat: la fel am fost si eu!!! Erau 2 Gabriel in vis. Gabriel cel ce facea si Gabriel cel ce urmarea ce se petrece. Gabriel Observatorul era si el uimit. Nu stia ce avea de gand sa faca Gabriel Executantul. Caci, in vis, de obicei, stii ce ai de gand sa faci. Insa, acel Gabriel nu stia ce are de gand sa faca celalalt Gabriel! Dar nu numai el nu stia, caci acea provocare izbucnise atunci, instantaneu. Nu fusese gandita, premeditata.

Uimirea m-a trezit din somn. Toata ziua am fost incantat ca l-am tratat in acest fel, reusind sa-mi depasesc eventuala furie, suparare ce trebuia sa fie in astfel de cazuri (ca am fost jefuit de partenerul de afaceri) si l-am provocat sa reuseasca sa iasa din micimea lui si sa se ridice la rangul de a-mi fi prieten. Nu i-am spus sa fim prieteni, ci el, sa-mi fie prieten. E o nuanta. Adica eu il consideram in continuare prieten. Urmand ca el sa depaseasca toate cele din el, desigur daca poate si sa devina prietenul meu. De fapt nu eram nici furios, nici suparat.
Ii povestesc Mihaelei visul. Ma intrerupe si-mi spune:

- Eu eram acel partener. Stiam ca ai sa ma cauti, asa ca mi-am adunat o ceata de oameni sa ma apere de tine. Dar, la un moment dat, am renuntat la ei, spunandu-le ca totul este intre mine si tine. Si cand ne-am intalnit, ai venit la mine, ferm, hotarat. Ma asteptam sa scoti arma ce stralucea la braul tau. Eu eram neinarmat. Ti-ar fi fost usor sa ma ranesti sau sa ma omori.
 Te-ai uitat in ochii mei si m-ai provocat sa-ti fiu prieten. Stupoare! Si eu si ceilalti am ramas stupefiati de spusele tale.
In acea secunda cand ne priveam in ochi, a incremenit totul. Si cei de langa noi, dar si Universul. In acea secunda, am schimbat eternitatea trecuta, ce am petrecut-o prin Univers, de la inceputurile lui, cand, ca fiinte energetice, ne furam energii unii de la altii. 
Toata acea eternitate trecuta, de lupte am echilibrat-o in acea secunda prin propunerea ta si prin acceptarea mea.
Apoi, am continuat co-parteneriatul. Ti-am spus ca banii sunt pusi la pastrare si ca-i vom avea la momentul potrivit. Dar, la scurt timp, intr-o furtuna pe mare, m-am scufundat in ocean.
Stiu ca momentul potrivit este acum.







Niciun comentariu: